Bisericile din Gălănești

În comuna Gălănești se află trei biserici ortodoxe: ''Sfinții Apostoli Petru și Pavel'' și ''Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril'' (în Gălănești) și cea cu hramul ''Pogorârea Sf. Duh'' din Hurjuieni.



Biserica cu hramul ''Sfinții Apostoli Petru și Pavel'' a fost construita între anii 1992-2000 la inițiativa preotului Dumitru Babula, cu fonduri donate de locuitorii comunei.

Biserica cu hramul ''Sf. Arhangheli Mihail și Gavril'' a fost clădită între anii 1849-1850, din bârne de lemn pe parcela N.R.G.E 294, B.P12, G.P9/4 341, dăruită de enoriaşii Mihai Bodnărescu, Nicolae Bodnărescu Simion şi Nicolaie Ungurean. Se simţea pe atunci mare lipsă de biserică, credincioşii erau nevoiţi să meargă în interese religioase pănă la Voitinel la o distanţă de 6 km. Atunci enoriaşul Mihai Bodnărescu, pe atunci deputat în parlamentul din Viena, a donat şi materialul lemnos necesar construirii unei biserici. Cu sprijinul tuturor credincioşilor s-a clădit o biserică cu ,,Hramul Sf. Arhangheli’’acoperită cu şindrilă care s-a menţinut în starea aceea până în anul 1902, când a fost refăcută. Tot atunci acest enoriaş în calitatea lui de deputat imperial, a prezentat împăratului Austriei Frantz Joseph, un memoriu al Românilor din Bucovina, prin care se cerea desfiinţarea iobăgiei, şcoala românească şi slobozenia tiparului.

Astăzi biserica aşa cum a fost refăcută în 1902, are formă de bazilică cu trei turnuri, acoperită cu tablă. Are ferestre înalte şi două intrări: una din spre sud unde este anexată şi o mică încăpere şi a doua dinspre apus. Atât pe dinafară, cât şi prin interior este căptuşită cu scânduri. În interior biserica are trei despărţituri: sfântul altar, naos şi pronaos. Sfântul altar se desparte de naos prin catapeteazma din lemn de tei, frumos sculptată şi care închide această despărţitură până în tavan. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de către Ieromonahul Nicandru în anul 1856. Iscălitura lui se poate vedea pe scândura din spatele icoanei Maicii Domnului de la catapeteasmă.

Pictura este bună şi prezintă valoarea artistică. Despărţitura între naos şi pronaos are formă de semicerc, iar în partea de apus a pronaosului se găseşte cafsul pentru cor. Obiecte cu valoare istorică şi artistică sunt: icoanele de pe catapeteasmă, icoane praznicare şi un antimis sfinţit de I.P.S. Teoctist în anul 1878.

După cum s-a mai amintit, biserica a fost restaurată în anul 1902. Atunci ea a fost mărită cu partea care formează astăzi pronaosul, s-a acoperit cu tablă şi s-a făcut o intrare nouă din spre apus. Cheltuielile au fost suportate atât de credincioşi cât şi de Fondul Bisericesc. Astăzi ea se găseşte în stare bună şi deserveşte în condiţii satisfăcătoare cerinţele religioase ale credincioşilor.

Biserica din satul Hurjuieni cu hramul “Pogorârea Sfântului Duh”, e clădită din lemn de brad, pe temelie de ciment în anii 1924-1925.

Pentru construirea acestei biserici, credincioşii din Hurjuieni au primit, în dar din partea credincioşilor din Câmpulung Moldovenesc, o biserică veche, care fiind prea mică, i s-a mai adăugat material procurat de credincioşi din Fondul Bisericesc şi s-a putut ridica o biserică mai mare, după nevoile satului.

La demolarea acelei biserici, enoriaşul Hurjui Gheorghe a lui Constantin declară, că s-ar fi găsit un perete, din care se putea cunoaşte că acea biserică era construită de pe timpul domnitorului Vasile Lupu.

Biserica este aşezată lângă şoseaua ce duce la Frătăuţii Vechi. Este acoperită cu şindrilă peste care s-a pus tablă şi are un singur turn. Pe dinafară pereţii sunt căptuşiţi tot cu şindrilă, iar în interior este podită cu scânduri de brad.

Maistrul care a făcut această biserică este Alexandru Bodnar cu fiii săi din Hurjuieni.

Biserica are formă de cruce în stil moldovenesc cu ferestre înguste şi înalte. Are două intrări: una dinspre apus şi alta dinspre răsărit. În interior are trei despărţituri: Sfântul Altar, naos şi pronaos.

Catapeteasma are o lăţime de 6 metri şi o înălţime de 5 metri, şi este adusă din Câmpulung, de la biserica primită. Icoanele sunt pictate în ulei, pe lemn şi ar data din secolul XVIII. În biserică sunt icoane şi mai vechi, din secolul XVII, precum şi un Liturghier, tipărit la Iaşi, la Mitropolia Moldovei din anul 1755.

O importanţă artistică deosebită are rama de la icoana Maicii Domnului; este din metal suflat în aur, artistic lucrată, prevăzută cu iconiţe mici, reprezentând diferite scene din viaţa Mântuitorulul.

Bisericile din Gălănești